Trump propune reclasificarea marijuanei în SUA, cu efecte majore asupra industriei și cercetării
Administrația de la Washington a anunțat pe 18 decembrie 2025 o schimbare importantă de direcție în politica federală privind marijuana (canabis), o...
Schimbul recent de declarații dintre Washington și Teheran readuce în prim-plan riscul unei escaladări majore, după amenințări explicite formulate la adresa președintelui SUA, Donald Trump. Criza a fost declanșată de declarațiile generalului iranian Abolfazl Shekarchi, care a avertizat public că Donald Trump ar putea fi ucis dacă Statele Unite ar încerca să atenteze la viața ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului. Mesajul a fost transmis prin presa de stat iraniană, într-un registru explicit și personal.
Reuniunea Forumului Economic Mondial de la Davos a marcat, la 21 ianuarie 2026, un moment de ruptură între Statele Unite și o parte semnificativă a aliaților săi tradiționali. Declarațiile liderilor europeni și canadieni au indicat explicit că ordinea globală construită sub coordonarea SUA după 1945 nu mai este considerată funcțională.
La Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele american, Donald Trump, a reiterat intenția fermă a Statelor Unite de a avea un rol major asupra Groenlandei, afirmând că „nu se poate renunța la acest obiectiv” și susținând că insula este „imperativă pentru securitatea națională și globală”. El a postat pe Truth Social pasaje din mesaje private ale președintelui francez, Emmanuel Macron, și secretarului general NATO, Mark Rutte, legate de această discuție și a amenințat cu tarife de până la 200 % asupra vinurilor și șampaniei franceze pentru a-și susține poziția.
Parlamentul European a decis să îngheţe procesul de ratificare a acordului comercial semnat în iulie 2025 cu Statele Unite, ca răspuns la ameninţările recente ale preşedintelui american, Donald Trump, privind impunerea de taxe vamale împotriva ţărilor europene care se opun planurilor sale legate de Groenlanda. Eurodeputaţii social-democraţi şi cei ai principalelor grupuri politice din Parlament au convenit asupra acestui moratoriu asupra votului final, argumentând că actualul climat politic face imposibilă continuarea procedurii în condiţii normale.
Israelul au început demolarea sediului unei agenții ONU (UNRWA) din Ierusalimul de Est, într-o acțiune care reflectă înăsprirea politicii Israelului față de organizațiile umanitare ce oferă sprijin palestinienilor. Agenția ONU a anunțat că forțele israeliene au confiscat echipamente ale personalului și au evacuat angajații din clădirea situată în cartierul Sheikh Jarrah. Demolarea sediului UNRWA din Ierusalimul de Est marchează o nouă etapă în restricționarea ajutorului umanitar.
Noaptea de 19 spre 20 ianuarie 2026 a fost una intensă pentru președintele SUA, Donald Trump, care a combinat pe rețelele sociale presiuni geopolitice, ironii la adresa aliaților și promovarea obsesiei sale pentru Groenlanda. În câteva ore, Trump a anunțat că a purtat un apel „foarte bun” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și că s-a convenit o întâlnire la Forumul Economic Mondial de la Davos cu „diverse părți”, fără a preciza participanții.
Beijingul a reacționat ferm luni la declarațiile președintelui american Donald Trump privind Groenlanda, respingând ideea că ar reprezenta o amenințare pentru insula arctică, relatează CNN și Sky News. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Guo Jiakun, a declarat că SUA nu trebuie să folosească „așa-numita amenințare chineză” ca pretext pentru obținerea de avantaje egoiste și a subliniat necesitatea respectării dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU.
Forțele Armate Federale Germane (Bundeswehr) a efectuat o retragere surprinzătoare din Groenlanda, după ce 15 soldați germani s-au îmbarcat rapid pe un zbor civil către Copenhaga pe 18 ianuarie 2026. Ordinul a venit de la Berlin în dimineața acelei zile, deși inițial se estimase că misiunea va continua pe termen mai lung. Purtătorul de cuvânt al armatei germane a precizat că obiectivele explorării au fost îndeplinite și că misiunea nu a fost întreruptă.
Președintele Bulgariei, Rumen Radev, considerat filorus, pe fondul unor zvonuri privind demisia, și-a anunțat ieri, 19 ianuarie, demisia din funcție, criticând modelul actual de guvernare a țării, care ar fi „o fațadă a democrației, controlate de mecanisme oligarhice”. Presa bulgară comentează că Radev ar urmări să-și creeze o formațiune politică și să participe la următoarele alegeri.
Inițiativa președintelui SUA, Donald Trump, de a crea un Consiliu al Păcii pentru Gaza aduce în prim-plan două prezențe cu puternică încărcătură politică: Rusia și Ungaria. Pe 19 ianuarie 2026, Kremlinul a confirmat oficial că Vladimir Putin a primit invitația de a se alătura structurii, iar Budapesta a anunțat deja acceptarea. Rusia a transmis, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, că analizează propunerea primită pe canale diplomatice și solicită clarificări din partea americană. Posibila implicare a Moscovei este controversată, având în vedere că Rusia se află de patru ani într-un război de agresiune împotriva Ucrainei, conflict soldat cu mii de civili uciși și distrugeri masive de infrastructură. Invitația indică însă dorința Washingtonului de a include actori globali majori în arhitectura de securitate pentru Gaza, chiar dacă aceștia sunt implicați în alte conflicte majore.
Tensionarea relațiilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite scoate la iveală o vulnerabilitate strategică majoră, creșterea rapidă a dependenței europene de gazul american. Datele recente arată că aproximativ 27 la sută din gazul importat de UE provine deja din SUA, față de doar 5 la sută în 2021, iar estimările indică o creștere până la aproape 40 la sută din totalul importurilor de gaze până în 2030. Această evoluție este consecința directă a renunțării accelerate la gazul rusesc. Dacă înainte de războiul din Ucraina Rusia asigura circa 50 la sută din importurile UE, ponderea sa a scăzut în prezent la aproximativ 12 la sută, golul fiind umplut în principal de LNG american.
Spania se confruntă cu cel mai grav accident feroviar din ultimul deceniu, după ce două trenuri de mare viteză s-au ciocnit duminică seara în provincia Córdoba, provocând moartea a cel puțin 39 de persoane și rănirea altor zeci. Potrivit autorităților, primul tren a deraiat pe un tronson al principalei linii de mare viteză care leagă sudul țării de Madrid. Vagoanele din spate au ajuns pe linia opusă, unde circula un al doilea tren, astfel având loc coliziunea și deraierea acestuia. Accidentul s-a produs în jurul orei 19:45, în apropierea localității Adamuz.
Irakul a anunțat duminică finalizarea retragerii complete a forțelor americane din bazele militare aflate pe teritoriul țării, marcând un moment simbolic în relația de securitate dintre Bagdad și Washington. Retragerea nu include însă Regiunea Kurdistan, entitate autonomă unde trupele SUA rămân prezente.
China a înregistrat în 2025 cea mai scăzută rată a natalității din istorie, în timp ce economia a reușit să atingă ținta oficială de creștere de 5%, în pofida tensiunilor comerciale cu Statele Unite. Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată însă o combinație tot mai problematică: stagnare demografică și creștere economică tot mai dependentă de exporturi.
Un oficial iranian a declarat duminică faptul că autoritățile au verificat cel puțin 5.000 de decese în urma protestelor din Iran, dintre care aproximativ 500 ar fi membri ai forțelor de securitate. Potrivit acestuia, violențele ar fi fost provocate de „teroriști și protestatari înarmați”, acuzați că au ucis „iranieni nevinovați”. Oficialul, care a vorbit sub protecția anonimatului, a precizat că cele mai intense confruntări și cel mai mare număr de victime s-au înregistrat în zonele kurde din nord-vestul Iranului, regiune cunoscută pentru activitatea grupărilor separatiste kurde și pentru episoadele recurente de violență în perioadele de tensiune politică.
Armata Siriei și-a continuat sâmbătă înaintarea în nordul țării, în teritorii aflate până recent sub controlul forțelor kurde, ignorând apelurile Statelor Unite de a opri operațiunile militare. Potrivit presei de stat, trupele guvernamentale au preluat controlul asupra orașului Tabqa și asupra barajului omonim, precum și asupra barajului Freedom, cunoscut anterior ca Baath, situat la vest de Raqaa.
Mii de persoane au ieșit în stradă în Groenlanda și Danemarca pentru a protesta față de declarațiile și planurile președintelui american, Donald Trump, privind preluarea Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Manifestațiile au avut loc atât în capitala Danemarcei, Copenhaga, cât și în Nuuk, capitala Groenlandei.
Israelul a intrat într-un diferend public cu administrația americană privind arhitectura politică a planului american de gestionare a încetării focului din Gaza. Guvernul de la Ierusalim a anunțat că va ridica obiecții la Washington față de componența nou-înființatului Comitet executiv pentru Gaza destinat administrării armistițiului dintre Israel și Hamas.
Donald Trump l-a invitat pe președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, să fie membru fondator al Consiliului de Pace pentru Gaza, ceea ce marchează o mutare diplomatică semnificativă a Statelor Unite în dosarul israeliano-palestinian. Anunțul a fost făcut la 17 ianuarie 2026 de autoritățile de la Ankara și se bazează pe o scrisoare primită cu o zi înainte, în care Trump se prezintă drept „președinte fondator” al noii structuri.
Președintele SUA, Donald Trump a emis, în această săptămână, o serie de grațieri și comutări de pedepse care au reaprins dezbaterea privind folosirea discreționară a prerogativei prezidențiale privind grațierea. Printre cazurile cele mai controversate se numără cel al Adrianei Camberos, o infractoare condamnată pentru fraudă, eliberate pentru a doua oară prin intervenția directă a lui Trump.
Președintele american, Donald Trump, a anunțat pe contul său de TruthSocial intenția de a impune tarife vamale semnificative mai multor state europene, condiționând ridicarea acestora de un acord privind achiziția Groenlandei de către Statele Unite. Potrivit lui Trump, Danemarca, statul care exercită suveranitatea asupra Groenlanda, ar fi beneficiat timp de decenii de acces preferențial la piața americană fără a oferi o contraprestație adecvată. El susține că interesul crescând al China și al Rusia pentru regiunea arctică transformă Groenlanda într-un element critic pentru securitatea Statelor Unite și a „lumii libere”.
Planurile discutate la Bruxelles pentru accelerarea extinderii Uniunii Europene printr-o formă de aderare cu drepturi de vot limitate au scos la iveală diviziuni între statele candidate. Noua abordare ar permite intrarea în Uniunea Europeană înainte de acordarea tuturor prerogativelor decizionale, în special a dreptului de veto.

Într-o amplă analiză privind modul în care lumea se raportează la principalii actori politico-militari, Consiliul European pentru relații externe arată, printre altele, că doar 16% din UE10 mai cred că Statele Unite reprezintă un aliat, reflectând schimbarea de poziție a Casei Albe față de Europa, un procent mai mare, 20%, raportându-se la SUA ca la un rival/adversar.
Un tribunal din Seul l-a condamnat vineri pe fostul președinte al Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, la cinci ani de închisoare, într-o primă hotărâre legată de tentativa sa eșuată de a impune legea marțială în decembrie 2024. Instanța a stabilit că Yoon a mobilizat ilegal serviciul prezidențial de securitate pentru a bloca executarea unui mandat de arestare emis pe numele său, obstrucționând astfel ancheta privind decretarea legii marțiale.
Practic nu trece zi fără ca Donald Trump să nu spună ceva despre preluarea de către SUA a Groenlandei, de bună voie sau prin forță. Lumea cu bun-simț este stupefiată, pentru că atât Danemarca, cât și Groenlanda nu s-au opus niciodată cooperării mai strânse, indiferent de domeniu, cu SUA. În acest context au apărut două teorii care justifică acest interes bizar al președintelui american pentru Groenlanda, ambele având la sursă doi miliardari americani: Ronald Lauder și Peter Thiel.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a transmis că trimiterea unor trupe europene în Groenlanda nu va influența intenția președintelui american, Donald Trump, de a prelua controlul asupra insulei arctice. Danemarca, sub suveranitatea căreia se află teritoriul autonom al Groenlandei, a anunțat o suplimentare a prezenței sale militare pe insulă și exerciții militare împreună cu alte state membre NATO, printre care Franța, Suedia, Norvegia și Germania.
Documente guvernamentale consultate de Politico arată că serviciile de informații din Serbia au colaborat cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) pentru a testa dispozitive acustice de mare putere, cunoscute ca „tunuri sonore” sau „Long-Range Acoustic Devices” (LRAD), pe câini, la două săptămâni după protestele antigovernamentale din Belgrad, din 15 martie 2025. Testele au avut loc pe un teren folosit de Agenția de Informații a Serbiei (BIA) şi au urmărit evaluarea efectelor emisiilor acustice asupra „organismelor biologice”, câinii fiind aleşi datorită sensibilităţii lor la sunete puternice.
Vineri, 15 ianuarie 2026, președintele american Donald Trump a primit-o la Casa Albă pe lidera opoziției din Venezuela, María Corina Machado, într-o întâlnire față în față care a durat puțin peste o oră. În timpul discuțiilor, ea i-a oferit lui Trump medalia primită în octombrie anul trecut pentru Premiul Nobel pentru Pace, într-un gest simbolic de recunoștință pentru rolul său în evenimentele din Venezuela. Trump a postat pe rețelele sociale că a primit medalia cu apreciere, deși comitetul Nobel a reiterat că premiul nu poate fi transferat, împărțit sau revocat.
Presiunea asupra Groenlandei se menține pe agenda lui Donald Trump, care folosește orice ocazie pentru a-și anunța intenția de a obține controlul asupra insulei, în pofida opoziției ferme din partea Danemarcei, Groenlandei și a Congresului american. Casa Albă susține că un transfer al suveranității ar întări NATO și ar consolida apărarea antirachetă în Arctica, integrând insula în proiectul „Golden Dome”, element central al noii viziuni de securitate a administrației Trump. Stupefacția europeană are la bază două elemente centrale: Danemarca nu a refuzat extinderea prezenței americane în Groenlanda, iar afirmațiile lui Trump, conform căreia în jurul insulei sunt vase rusești și chineze nu are nicio bază faptică.
Alegerile parlamentare din Ungaria programate pentru 12 aprilie 2026 conturează cel mai serios risc de pierdere a puterii pentru Viktor Orbán după 15 ani de dominație politică neîntreruptă. Datele indică un avantaj clar pentru partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, cu 49% intenție de vot, față de 37% pentru Fidesz, o diferență de 12 puncte procentuale menținută de aproape un an.
Departamentul de Stat al SUA va suspenda, începând cu 21 ianuarie, procesarea vizelor pentru cetățenii a 75 de state. Măsura, descrisă ca „fără termen”, vizează țările ale căror cereri de viză nu vor mai fi acceptate până la finalizarea unei reevaluări a procedurilor de verificare și filtrare. Rusia și Iran se află pe listă, însă Ucraina nu figurează între statele afectate. Conform purtătorului de cuvânt Tommy Piggott, decizia ar fi legată de riscul ca unii solicitanți să devină „povară pentru sistemul de beneficii publice”.
Administrația de la Washington a anunțat pe 18 decembrie 2025 o schimbare importantă de direcție în politica federală privind marijuana (canabis), o...