Informația: Afganistanul a respins ferm solicitarea președintelui american, Donald Trump, privind revenirea militară a Statelor Unite în Afganistan, prin recâștigarea controlului asupra bazei aeriene Bagram, abandonată în 2021. Deși au lăsat deschisă posibilitatea unor relații politice și economice, liderii de la Kabul au reiterat că o prezență militară străină nu este acceptabilă.
Context:
• Într-o conferință de presă alături de premierul britanic Keir Starmer, Trump a declarat că administrația sa lucrează pentru a recăpăta baza, situată la 40 km nord de Kabul. El a subliniat importanța strategică a bazei Bagram, aflat „la o oră distanță de locul unde China își produce armele nucleare”. Trump a mai spus anterior că Statele Unite nu ar fi trebuit să renunțe la această instalație, pe care o consideră vitală pentru echilibrul regional.
• Ministerul afacerilor externe de la Kabul a respins ideea revenirii trupelor americane, dar a transmis că relațiile diplomatice și economice pot fi dezvoltate „pe baza respectului reciproc”. Zakir Jalaly, oficial taliban, a subliniat că poporul afgan nu a acceptat niciodată prezența militară străină, însă pentru alte forme de cooperare „toate căile rămân deschise”. Alte voci din guvernul taliban au fost mai dure, amintind prin versuri poetice rezistența afgană împotriva intervențiilor externe.
• Comentariile lui Trump au generat critici dure în Congres. Adam Smith, liderul democrat al Comisiei pentru forțele armate, a catalogat declarațiile președintelui drept „profund îngrijorătoare și idioate”. În același timp, Pentagonul a precizat că este pregătit să execute orice misiune la ordinul președintelui, fără a comenta direct subiectul Bagram.
• Baza aeriană Bagram, construită de sovietici în anii ’50 și folosită intens de americani timp de două decenii, a fost simbolul prezenței militare a SUA în Afganistan. După retragerea din 2021, talibanii au preluat controlul țării, iar Afganistanul a rămas izolat pe scena internațională, nerecunoscut oficial de majoritatea statelor.
• Disputa asupra bazei Bagram reflectă tensiunile persistente dintre Washington și Kabul și subliniază dilema americană: cum să mențină influența regională fără a reveni la o prezență militară pe teren.
Sursa: NYTimes