Informația: Liderii clerici ai Iranului se confruntă cu o criză existențială dintre cele mai grave de la Revoluția Islamică din 1979. Reimpunerea sancțiunilor ONU, după eșecul negocierilor dintre Teheran și puterile europene (Marea Britanie, Franța și Germania), a agravat izolarea internațională și tensiunile interne.
Sancțiunile vizează sectoare-cheie – petrol, bănci, arme, uraniu și rachete balistice – și includ înghețarea activelor și interdicții de călătorie. În paralel, crește amenințarea unor atacuri israeliene, în timp ce elita iraniană este divizată între o linie dură și menținerea unui „status quo” al negocierilor fără concesii majore. Inflația oficială depășește 40%, populația resimte puternic scumpirile, iar protestele de masă devin un risc real. Iranul se bazează pe China ca principal partener economic, dar sustenabilitatea acestui sprijin este incertă.
Context:
• Criza actuală reflectă blocajul structural al relației Iranului cu Occidentul, unde politica „rezistenței la presiuni externe” intră în conflict cu nevoia de stabilitate economică. Reimpunerea sancțiunilor ONU marchează un moment critic, semnalând eșecul diplomației și amplificând vulnerabilitatea internă a Teheranului.
• În plan regional, tensiunile sporesc riscul unei confruntări cu Israelul, în timp ce pe plan intern, legitimitatea regimului clerical este erodată de dificultățile sociale și economice. Furia populației, combinată cu diviziunile elitei, creează un potențial exploziv ce ar putea influența nu doar politica internă a Iranului, ci și stabilitatea Orientului Mijlociu.
• Națiunile Unite au reinstaurat sâmbătă sancțiunile impuse prin rezoluții adoptate între 2006 și 2010, ca urmare a unui proces declanșat de Marea Britanie, Franța și Germania, care au acuzat Iranul că ar fi încălcat acordul nuclear din 2015. Teheranul avertizează că le va întâmpina cu un răspuns dur. Iranul neagă că ar urmări arme nucleare.
Sursa: Reuters