Donald Trump amenință cu noi taxe vamale asupra importurilor chineze, dar noile date sugerează că Beijingul nu doar rezistă, ci își adaptează rapid economia pentru a evita presiunea americană. La șase luni după relansarea războiului comercial, exporturile Chinei au crescut cu 8,3% în septembrie, chiar dacă livrările directe către Statele Unite au scăzut cu 27%.
• Pierderea pieței americane a fost compensată prin reorientarea spre Europa, Asia de Sud-Est și statele din sudul global. Exporturile către Uniunea Europeană au crescut cu peste 14%, către ASEAN cu aproape 16%, iar către Africa cu 56%.
• Dacă acum câțiva ani SUA absorbeau peste un sfert din exporturile chineze, astăzi abia mai reprezintă 10%. Această schimbare reduce semnificativ forța tarifelor ca instrument de coerciție. SUA nu mai poate paria pe ideea că blocarea accesului la piața americană va obliga China la concesii.
• Mai mult, asistăm la o realiniere structurală a lanțurilor globale de aprovizionare. Mărfurile care altădată ajungeau direct în Los Angeles sunt acum deviate prin Vietnam, Malaezia sau Mexic, fragmentând controlul SUA asupra fluxurilor comerciale și îngreunând aplicarea tarifelor. China consolidează activ acest nou sistem prin investiții în infrastructură și acorduri comerciale, construind o arhitectură capabilă să eludeze (și să supraviețuiască) războaielor tarifare.
• În paralel, China testează propriile arme economice, introducând controale la export pentru materiale critice precum pământurile rare. Iar creșterea de 7,4% a importurilor sugerează o revitalizare a cererii interne, ceea ce limitează și mai mult pârghiile americane.
• Totuși, nu se poate vorbi deocamdată de un câștigător clar. Economia chineză rămâne fragilă în anumite sectoare, iar o parte din noile rute comerciale depind indirect tot de consumatorul american. La rândul său, SUA păstrează controlul asupra sistemului financiar global și a tehnologiilor avansate.
Sursa: Quartz