Documente interne consultate de Reuters arată că Meta a evaluat, la finalul anului trecut, că aproximativ 10% din veniturile sale anuale ar putea proveni din publicitate legată de escrocherii, produse interzise și servicii frauduloase. În cifre, estimarea depășește 16 miliarde de dolari. În același timp, compania admite, intern, că platformele sale – Facebook, Instagram și WhatsApp – afișează utilizatorilor circa 15 miliarde de reclame suspecte pe zi. Din această categorie de reclame considerate „cu risc ridicat”, Meta ar genera anual aproximativ 7 miliarde de dolari.
• Problema nu este doar amploarea fraudelor, ci modul în care Meta gestionează și monetizează activitatea. Sistemele sale detectează numeroși agenți de publicitate suspectați de activități înșelătoare, însă compania blochează conturile doar atunci când algoritmii estimează cu o certitudine de cel puțin 95% că aceștia sunt implicați în fraude. Dacă suspiciunea este mai mică decât acest prag, Meta alege să continue afișarea reclamelor, dar le impune acestor agenți costuri publicitare mai mari, considerând că penalizarea ar avea efect de descurajare. În practică, acest mecanism înseamnă că platformele pot continua să încaseze bani de la entități potențial frauduloase, care plătesc chiar mai mult pentru expunere.
• Sistemul de personalizare a reclamelor amplifică fenomenul: utilizatorii care dau click pe o reclamă suspectă tind să primească mai multe reclame similare, deoarece algoritmul le interpretează interesul ca semnal că preferă acel tip de conținut. Astfel, persoanele vulnerabile sau naive devin ținte recurente pentru scheme frauduloase, de la investiții false și cazinouri ilegale, la suplimente medicale interzise ori escrocherii romantice.
• Documentele interne arată că Meta este conștientă de rolul său în arhitectura globală a fraudelor online. O prezentare din mai 2025 estima că platformele companiei au fost implicate în o treime dintre escrocheriile reușite din Statele Unite. Alte documente compară Meta cu concurenți direcți și notează că, în comunitățile clandestine ale fraudatorilor, a devenit un truism faptul că „este mai ușor să faci reclamă pentru escrocherii pe platformele Meta decât pe Google”.
• În paralel, autoritățile din mai multe țări investighează compania. În Marea Britanie, un organism de reglementare a arătat că platformele Meta au fost implicate în 54% din totalul pierderilor financiare din escrocherii raportate în 2023, mai mult decât toate celelalte platforme social media combinate.
• Răspunsul public al Meta este defensiv: compania afirmă că documentele prezintă o imagine selectivă și exagerată, că estimările inițiale au inclus și reclame legitime și că în ultimii ani a redus considerabil raportările de escrocherii și a eliminat sute de milioane de reclame suspecte. Totuși, documentele interne arată că obiectivele reale ale companiei sunt graduale: reducerea proporției veniturilor provenite din reclame ilegale de la aproximativ 10% în 2024 la 7,3% în 2025 și la puțin peste 5% în 2027. Motivul pentru ritmul lent: reducerea accelerată ar afecta semnificativ veniturile.
• Regulatorii pot aplica amenzi, dar acestea par insuficiente pentru a schimba prioritatea economică. Un document intern estimează că amenzi totale de până la 1 miliard de dolari ar fi „acceptabile”, întrucât veniturile generate de reclamele cu risc legal ridicat depășesc 3,5 miliarde de dolari la fiecare șase luni. În alte cuvinte, compania ar câștiga mai mult chiar și dacă ar plăti penalitățile anticipate.
• În spatele cifrelor există oameni reali care pierd bani, uneori economiile de-o viață. Într-un caz relatat, contul unei recrutori din armata canadiană a fost compromis și folosit pentru a promova o schemă cripto falsă. Deși ea și prietenii ei au raportat problema de peste 100 de ori, Meta a întârziat să acționeze. Cel puțin cinci persoane au fost fraudate înainte ca profilul să fie eliminat.
• Meta a încercat și soluții birocratice interne, precum liste săptămânale ale „celor mai mari escroci”, dar chiar și așa, unele conturi au continuat să ruleze reclame luni de zile. O altă inițiativă a fost introducerea unor „penalty bids”, adică majorarea automată a costurilor de licitare pentru agenții suspectați de fraudă, strategie care nu elimină fenomenul, ci îl face mai scump.
• În realitate, problema este structurală: modelul de business al Meta se bazează pe volum, retenție și automatizare. Orice verificare manuală în masă costă bani, încetinește fluxul de reclame și micșorează profiturile. În lipsa unor reglementări ferme și a unor penalizări suficient de mari pentru a schimba calculele economice, platformele au puține motive reale să prioritizeze siguranța utilizatorilor.
Pentru detalii, citiți raportul complet Reuters.