Raportul Parchetului de pe lângă ICCJ confirmă amploarea atacului hibrid asupra alegerilor din România din 2024, dezvăluind o infrastructură digitală sofisticată și o strategie psihologică complexă. Operațiunea, atribuită unor entități cu legături rusești, a funcționat pe patru straturi tehnice: rețele masive de pagini Facebook (~2.000) care au câștigat legitimitate prin „îmbătrânire” tematică (religie, nostalgie, medicină alternativă), site-uri clickbait românești, platforme de reclame cu micro-targetare și peste 700 de site-uri Doppelgänger (care imitau publicații și instituții românești).
• Componenta social media a inclus 20.000 de conturi-bot pe TikTok, activate cu o zi înainte de alegeri, care au generat peste 2,1 milioane de comentarii și au reușit să manipuleze algoritmii, cu hashtaguri (#cg11) ajunse în trending și în Spania sau Germania. În paralel, infrastructura Pravda și Sputnik a produs peste 230 de articole în doar două săptămâni, susținute de atacuri cibernetice (~85.000) asupra infrastructurii electorale, cu furt de date de acces și distribuirea lor pe canale rusești.
• La nivel psihologic, campania a folosit modelul: volum masiv, canale multiple, ritm constant. Patru narațiuni-cheie au fost exploatate: nostalgie identitară, conspirații, religie/ spiritualitate și medicină alternativă, fiecare adresând vulnerabilități emoționale și construind comunități receptive la mesaje politice. Strategia a urmat un ciclu în patru etape: pregătire emoțională, introducere graduală, intensificare și mobilizare (#revoluție, #diaspora).
• Implicații: România a fost teren de test pentru un „complex industrial al războiului psihologic” – tehnologic, scalabil și adaptabil – care rămâne activ și pregătit pentru viitoare scrutinuri. Cazul arată fragilitatea democrațiilor în fața campaniilor hibride ce combină tehnologie, psihologie și strategie pe termen lung.