România se confruntă cu un fenomen tot mai accentuat de migrație educațională. În fiecare an, între 30.000 și 40.000 de tineri aleg să studieze în afara țării, echivalentul unui întreg centru universitar precum Universitatea din București. Motivațiile acestora sunt multiple, dar toate indică o problemă structurală a sistemului românesc de învățământ și a pieței muncii.
Tinerii invocă în primul rând calitatea și diversitatea superioară a programelor universitare din străinătate, adaptate cerințelor actuale ale pieței globale. Țări precum Olanda, Spania, Italia, Belgia sau Scoția oferă burse, facilități moderne, programe interdisciplinare și o integrare profesională rapidă. În contrast, universitățile românești sunt percepute ca fiind rigide, birocratice și insuficient conectate la economia reală.
•Consilierul educațional Marina Gogioiu confirmă schimbarea preferințelor: dacă anterior Marea Britanie era principala destinație, acum aceasta a pierdut teren din cauza taxelor ridicate post-Brexit, în timp ce Olanda și țările latine câștigă teren prin accesibilitate și programe moderne.
• Consecințele sunt îngrijorătoare: România pierde anual mii de tineri performanți, ceea ce amplifică dezechilibrul demografic și profesional. Lipsa unei politici coerente de atragere a absolvenților și a unei strategii naționale pentru internaționalizarea universităților riscă să transforme educația românească într-un exportator de talente fără retur.
• Exodul studenților nu este doar o alegere personală, ci un diagnostic al decalajului dintre România și Europa educată. Fără investiții serioase în calitate, relevanță și infrastructură universitară, România va continua să piardă generații întregi în favoarea altor state mai pregătite să le ofere un viitor.
Sursa: DIGI24