Informația: Există o criză de profesori în România, atât în provincie, dar și în Capitala (unde peste 2.000 de ore nu sunt acoperite). Cele mai multe ore libere sunt la limba și literatura română, fizică și matematică.
Context:
• Deși situația nu este nouă, reducerea cuantumului pentru plata cu ora, de la 60 la 22 de lei, a înrăutățit, cel mai probabil, problema, diminuându-se considerabil motivația pentru a prelua ore suplimentare de către profesori.
• Salarizarea insuficientă, raportată la volumul de muncă și responsabilități, lipsa de motivație pentru tineri de a urma o carieră didactică, dar și migrația spre alte domenii mai bine plătite sau chiar plecarea în străinătate au dus la această criză.
• Chiar dacă au existat majorări salariale și promisiuni guvernamentale, acestea nu au reușit să acopere decalajul dintre așteptări și realitate.
• Consecințe: școli cu catedre neocupate, elevi care nu beneficiază de profesori specializați și creșterea inegalităților educaționale.
• Pe termen lung, criza poate submina competitivitatea României, prin formarea insuficientă a generațiilor viitoare.
• În lipsa unei strategii coerente – care să includă salarizare atractivă, programe de formare continuă și condiții mai bune de lucru – sistemul riscă să intre într-o spirală negativă, în care lipsa cadrelor va duce la scăderea calității educației.
• Și din alte puncte de vedere situația educației din România poate fi considerată alarmantă, dacă nu dramatică:
- România alocă doar 2,5% din PIB, faţă de media OECD de 4,7%.
- Conform celui mai recent raport al OCDE, ponderea tinerilor care nu sunt înscriși în educație este relativ ridicată în România în rândul celor de 6–14 ani și 15–19 ani (16% și respectiv 32%, față de mediile OCDE de 2% și 16%).
Sursa: DIGI24