Informația: Preşedintele Nicuşor Dan afirmă că nu există motive de îngrijorare în România după ce numeroase drone ruseşti au intrat ieri în spaţiul aerian al Poloniei. Pentru că România este membră NATO, a adăugat acesta, există proceduri clare, că ţara este pregătită, are echipamente, şi dacă s-ar întâmpla ceva similar, România ar reacţiona astfel împreună cu aliaţii.
Numeroase drone ruseşti au intrat în spaţiul aerian al Poloniei. Polonia a doborât o parte dintre ele.
De asemenea, Dan precizează că procedura legală există, că legea privind doborârea dronelor a fost aprobată de Parlament, iar CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării) a clarificat cine intervine, cine dă comanda în astfel de situaţii.
El subliniază solidaritatea cu Polonia, participarea la consultări NATO şi faptul că reacţia aliaţilor a fost în timp real.
Context: Relaţia dintre Rusia şi ţările NATO este foarte tensionată de războiul din Ucraina. Intrarea dronelor pe teritoriul unui stat membru NATO (Polonia) nu e un incident minor, poate fi atât o provocare, cât şi un test al răspunsului Alianţei.
Polonia a invocat articolul 4, care permite consultări între statele membre dacă acestea consideră că integritatea lor teritorială sau securitatea e ameninţată. Este un instrument diplomatic şi de coordonare între membri.
Intervenția Poloniei, sprijinul aliaților, demonstrarea capacităţii de interceptare a dronelor arată că NATO are un mecanism de răspuns, cel puţin pentru membri mai bine poziţionaţi geografic.
Posibile motive pentru calmul transmis de preşedinte:
Strategic: România, ca membru NATO, beneficiază de garanţii de securitate colectivă. Declarând că nu există motive de îngrijorare, preşedintele transmite că România nu se simte vulnerabilă sau surprinsă, ci pregătită.
Mesaj de stabilitate internă: Evitarea panicii, a tensiunilor sociale sau a pierderii încrederii în autorităţi este importantă. Asigurările publice pot reduce efectele psihologice negative.
Rolul legal și instituțional: Legea şi CSAT au clarificat procedurile, astfel încât nu există un vid de autoritate sau responsabilitate. Acest lucru întăreşte percepţia că statul este capabil să gestioneze situaţii similare.
Solidaritate externă: România arată că este un aliat de încredere, participă la consultări, sprijină Polonia, ceea ce consolidează poziţia sa în cadrul NATO.
Riscuri sau aspecte care trebuie urmărite:
Chiar dacă declaraţia este liniştitoare, există câteva puncte de atenţionare.
Escaladare: Dacă astfel de incidente se repetă sau devin mai frecvente / mai extinse, riscul de escaladare creşte, mai ales ca alţi actori să reacţioneze mai drastic.
Supraveghere și reacţie eficientă: Nu doar procedurile contează, ci şi viteza, coordonarea, capacitatea tehnică de interceptare, detectare etc. Orice deficienţă poate fi exploatată.
Percepţia publică: Dacă populaţia simte că autorităţile nu sunt transparente, sau că nu sunt suficient de pregătite, pot apărea nelinişti. Mesaje politice trebuie însoţite de acţiuni efective.
Vulnerabilităţi specifice: Graniţele din est, infrastructura de apărare aeriană, resursele alocate etc. sunt cruciale. De exemplu, anumite zone geografice pot fi mai expuse.
România, fiind vulnerabilă geografic, trebuie să fie atentă la ce se întâmplă la graniţele estice ale NATO. De asemenea trebuie să se asigure că instituţiile – militare, de informaţii, de securitate aeriană – sunt eficiente şi bine echipate. Este relevantă importanţa participării în alianţe şi cooperări bilaterale/multilaterale pentru sprijin reciproc și menţinerea unui echilibru între asumarea responsabilităţii de securitate şi evitarea escaladării inutile.
Sursa: rador.ro